Despre dreptul de abitație, avocații și notarii subliniază constant că el garantează folosirea locuinței de către părinte, inclusiv împreună cu membrii apropiați ai familiei. În același timp, specialiști precum avocata Andreea Mădălina Saveli atrag atenția că, odată ce proprietatea a fost transferată, copilul poate înstrăina imobilul, iar noul proprietar va trebui să respecte dreptul de abitație, ceea ce nu elimină însă riscul unor dificultăți practice.
Variantele legale și riscurile ascunse Ce se întâmplă dacă imobilul este vândut ulterior? Dreptul de abitație sau uzufructul înscris în cartea funciară rămâne valabil și în fața noului cumpărător. Oponibilitatea prin intabulare este esențială. Cu toate acestea, pot apărea tensiuni privind folosirea anumitor spații, programul de vizite sau renovările dorite de noul proprietar.
Risc de datorii ori executări pe numele copilului. Dacă noul proprietar are probleme financiare, bunul poate fi urmărit de creditori. Dreptul viager al părintelui rămâne, dar situațiile de executare silită complică viața de zi cu zi (acces limitat al potențialilor cumpărători, discuții cu executorul, incertitudine).
Costuri și formalități. Oricare variantă cere acte autentice notariale și înscrierea în cartea funciară atât a transferului, cât și a dreptului rezervat (abitație/uzufruct). Există onorarii notariale și taxe specifice, stabilite în funcție de valoarea imobilului și tipul contractului. Verificarea situației juridice în cartea funciară înainte de semnare este obligatorie.
Convivialitate și reguli de folosire. Chiar dacă dreptul de abitație protejează locuirea părintelui, neînțelegerile practice pot apărea: cine plătește utilitățile, cum se împart spațiile, se pot aduce chiriași, se pot face modificări? E util ca aceste aspecte să fie prevăzute în contract sau într-o anexă asumată de părți.
