Copilul plângea mai tare.
Și atunci, ceva neașteptat s-a întâmplat.
Vera s-a apropiat de pătuțul improvizat și i-a pus mâna pe frunte copilului.
Era fierbinte.
– Are febră.
Fata a început să plângă.
– N-am bani de doctor.
În clipa aceea, furia Verei s-a amestecat cu altceva. O durere adâncă, dar limpede.
Nu copilul era vinovat.
Nici ea, poate.
Doar bărbatul care crezuse că poate trăi două vieți în același timp.
Vera s-a întors spre el.
– Mâine mergi la notar. Casa e pe numele meu. Vreau divorț. Și pensie pentru copil. Că e al tău.
Săndel a ridicat privirea, speriat.
– Ai ales deja. Eu aleg acum.
Tanti Maria a dat din cap, aprobator.
În aceeași zi, Vera a dus fata și copilul la medicul din comună. A plătit consultația. 150 de lei. A cumpărat medicamente.
Nu din iubire pentru Săndel.
Ci din respect pentru ea însăși.
