1. Ciorbă de ștevie Se face simplu, cu ceapă, morcov, orez sau cartof, borș sau zeamă de lămâie. Este una dintre cele mai populare mâncăruri de primăvară.
2. Mâncare de ștevie cu usturoi Frunzele se opăresc, se scurg, apoi se gătesc cu ceapă, usturoi, puțin ulei și, după preferință, bulion. Merge foarte bine cu mămăligă.
3. Ștevie cu orez O rețetă de post, sățioasă și simplă. Ștevia se combină cu orez, ceapă, morcov și verdețuri.
4. Sarmale în foi de ștevie Frunzele mari pot fi opărite ușor și folosite pentru sarmale de post sau cu carne. Au un gust acrișor și plăcut.
5. Piure sau pastă de ștevie După opărire, frunzele se pot toca sau pasa, apoi se gătesc cu usturoi și puțin ulei, asemănător spanacului.
6. Congelată pentru iarnă Ștevia se poate opări câteva minute, se scurge bine, se porționează și se pune la congelator. Astfel poate fi folosită mai târziu la ciorbe sau mâncăruri.
Ce beneficii poate avea Ștevia este apreciată în alimentația tradițională pentru că aduce verdețuri proaspete după iarnă. Poate contribui la diversificarea alimentației și la aportul de fibre, minerale și compuși antioxidanți.
Fibrele din frunzele verzi susțin digestia normală, iar gustul acrișor o face potrivită pentru mâncăruri ușoare de primăvară. Fiind săracă în calorii, poate fi inclusă în meniuri simple și echilibrate.
Totuși, este important de spus clar: ștevia nu vindecă boli și nu înlocuiește tratamentele medicale. Este un aliment valoros, nu un medicament-minune.
Contraindicații și precauții Deși este naturală, ștevia nu este potrivită pentru consum excesiv. Ca multe plante din genul Rumex, poate conține acid oxalic. În cantități mari, oxalații pot influența absorbția unor minerale și pot fi problematici pentru persoanele predispuse la pietre la rinichi, mai ales pietre de oxalat de calciu. Gătirea reduce parțial conținutul de acid oxalic, dar nu îl elimină complet.
