Exemplele locale diferă. La Gelsenkirchen, regula administrativă menționată este că persoanele ale căror venituri nu acoperă o treime din costurile minime de trai sunt excluse de la ajutoare, inclusiv când este vorba despre familii. La Hagen, primarul CDU Dennis Rehbein a anunțat că intenționează să intensifice retragerile, criticând actualele prevederi europene care permit acces la beneficii pentru cei care lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână.
„Acest prag este mult prea scăzut. O astfel de activitate aduce doar câteva sute de euro lunar, dar oferă, din punct de vedere legal, statutul de angajat și accesul la ajutoare sociale”. În Hagen locuiesc aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, iar mai mult de jumătate sunt înregistrați la centrul local pentru ocuparea forței de muncă. Primăria estimează cheltuieli de circa zece milioane de euro anual asociate acestor prestații. Totuși, Rehbein subliniază că mediul economic local are nevoie de forță de muncă din rândul migranților și atrage atenția asupra percepției publice atunci când motivația principală este considerată accesul la beneficii.
Dincolo de cifre, realitatea din teren este una administrată prin instrumente locale: verificări ale contractelor, reevaluări ale veniturilor și decizii asupra dreptului la ședere. Pentru persoanele vizate, efectele imediate pot însemna pierdere de beneficii sau obligația de a părăsi Germania, în funcție de constatări și de căile de atac disponibile.
